Alimentația în bolile cardiovasculare trebuie adaptată în funcție de patologia diagnosticată, dar există reguli generale.

Alimentația sănătoasă este aceea care oferă cantitatea optimă de nutrienți pentru sănătate și energie, potrivit necesităților fiziologice ale acestuia.
Este necesară reducerea grăsimilor animale din alimentație, evitarea prăjelilor, a sosurilor grase, consumarea cu prioritate de carne slabă – pui, curcan, vită slabă; puteți folosi uleiurile vegetale, în special cele presate la rece, puteți consuma pește, nuci sau alune, neprăjite și nesărate.
Combinați carnea cu legume: salată verde, roșii, ceapă, praz, varză, măsline, castravete, ciuperci, sparanghel, ardei gras, dovlecei.
Consumați fructe și legume de sezon.
Evitați să folosiți sarea ca și condiment, utilizați cu prioritate condimente aromate: busuioc, mărar, dafin, chimen, pătrunjel, salvie, mentă, cimbru, șofran sau condimente acre, oțet în cantități mici. Evitați sarea amară de potasiu (K), care poate produce creșteri mari ale K, mai ales dacă aveți insuficiență renală.
Nu utilizați murăturile în saramură (varză murată, gogonele, conopidă…), serviți cu prioritate murături în oțet (gogoșari, castraveți) în cantități mici.
Evitați consumul de alcool; acesta aduce în plus calorii, poate produce vasodilatație, interferează în metabolismul hepatic cu numeroase medicamente și favorizează formarea depozitelor adipoase.

Sunt situații în caz de insuficiență cardiacă severă, când medicul vă recomandă mese mai dese, însă reduse ca volum.
Caloriile din proteine pot accelera metabolismul, în timp ce caloriile din dulciuri – determină un vârf de stimulare al insulinei, cu scăderea rapidă a valorilor glicemice și reapariția senzației de foame și a poftei de dulce. Carbohidrații consumați în exces se vor transforma în lipide; consumați fructe proaspete care au fibre și care astfel scad absorbția glucidelor.
Distanța prea mare între mese poate determina stres la nivelul organismului și creșterea sintezei de cortizol, cu efect nefavorabil inclusiv asupra sistemului cardiovascular și al glandei tiroide.
Evitați alimentele foarte reci (efect nefavorabil asupra florei intestinale, inhibă digestia și determină vasoconstricție la nivelul circulației gastrice) sau foarte fierbinți.
Este necesară evaluarea aportului zilnic de calorii, grăsimi, grăsimi saturate, sare și a obiceiurilor alimentare.

Dieta în bolile cardiovasculare trebuie ajustată în funcție de diagnosticul specific, dar există și câteva reguli generale care ar trebui urmate.

O alimentație echilibrată este cea care furnizează organismului cantitatea optimă de nutrienți pentru a menține sănătatea și energia, conform necesităților fiziologice individuale.
Este important să reduceți consumul de grăsimi animale, să evitați prăjelile și sosurile bogate în grăsimi, și să preferați carnea slabă, cum ar fi puiul, curcanul sau vita slabă. Puteți include în dietă uleiuri vegetale, în special cele presate la rece, și alimente precum peștele, nucile și alunele, cu condiția ca acestea să fie neprăjite și nesărate.
Încercați să combinați carnea cu legume precum: salată verde, roșii, ceapă, praz, varză, măsline, castraveți, ciuperci, sparanghel, ardei gras și dovlecei.
Consumați fructe și legume de sezon.
Evitați utilizarea excesivă a sării ca și condiment; în schimb, folosiți condimente aromatice precum busuioc, mărar, dafin, chimen, pătrunjel, salvie, mentă, cimbru, șofran sau condimente acre, precum oțetul, în cantități moderate. Este indicat să evitați sarea amară de potasiu (K), deoarece aceasta poate duce la creșteri semnificative ale potasiului, mai ales dacă suferiți de insuficiență renală.
Evitați murăturile în saramură (varză murată, gogonele, conopidă) și optați, în schimb, pentru murături în oțet (gogoșari, castraveți) în cantități mici.
Este bine să limitați consumul de alcool, deoarece acesta aduce calorii suplimentare, poate provoca vasodilatație, interferează cu metabolismul hepatic al multor medicamente și favorizează depunerea grăsimilor.

În cazurile de insuficiență cardiacă severă, medicul vă poate recomanda mese mai dese, dar în cantități mai mici.
Caloriile provenite din proteine pot stimula metabolismul, în timp ce cele din dulciuri declanșează un vârf al secreției de insulină, urmat de o scădere rapidă a glicemiei și reapariția senzației de foame și a poftei de dulce. Carbohidrații consumați în exces se transformă în grăsimi, așa că este recomandat să optați pentru fructe proaspete, bogate în fibre, care reduc absorbția glucidelor.
Intervalele mari între mese pot crea stres pentru organism și pot stimula producția de cortizol, având un efect negativ asupra sistemului cardiovascular și a glandei tiroide.
Evitați alimentele foarte reci, deoarece acestea pot afecta flora intestinală, inhibând digestia și provocând vasoconstricție la nivelul circulației gastrice. De asemenea, evitați alimentele foarte fierbinți.
Este esențial să evaluați zilnic aportul de calorii, grăsimi, grăsimi saturate, sare și să acordați atenție obiceiurilor alimentare.

Bolile cardiovasculare în sezonul cald

Asigurați-vă că beți suficiente lichide, conform recomandărilor medicului, pe tot parcursul zilei.
Includeți în alimentație și produse cu un conținut ridicat de apă, care vă pot ajuta să înlocuiți fluidele pierdute prin transpirație.
Fiți atenți la semnele și simptomele deshidratării ușoare, cum ar fi gura uscată, pielea uscată, durerile de cap sau crampele musculare. În cazurile mai severe, pot apărea confuzie, amețeli, palpitații, respirație rapidă, oboseală și stare lipotimică.
Tratamentul diuretic administrat în timpul verii poate agrava deshidratarea prin creșterea producției de urină și aportul insuficient de lichide.
Dacă suferiți de hipertensiune arterială, în sezonul cald, poate fi necesară ajustarea dozei de medicamente hipotensoare. Valorile tensiunii arteriale pot fi mai scăzute decât în sezonul rece, datorită vasodilatației care ajută la menținerea temperaturii corpului. Dacă vă simțiți amețit și tensiunea arterială este scăzută, urmați sfaturile medicului privind ajustarea dozei de medicamente.
Este recomandat să faceți mișcare în aer liber, dar în sezonul cald, este important să desfășurați activitățile fizice, cum ar fi mersul sau alergarea, în intervalele de timp cu temperaturi mai scăzute, cum ar fi dimineața sau seara. Activitatea fizică regulată vă poate ajuta să mențineți greutatea, tensiunea arterială, nivelul colesterolului și al glicemiei în limite normale.
Odihniți-vă suficient, deoarece lipsa somnului crește nivelul hormonilor de stres din sânge, ceea ce poate duce la creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac.

Bolile cardiovasculare în sezonul rece

În sezonul rece, pot apărea valori mai mari ale tensiunii arteriale decât cele obișnuite, din cauza vasoconstricției; pot apărea cefalee și fatigabilitate; de asemenea, pot apărea palpitații care pot fi benigne (doar extrasistole) sau tulburări de ritm care necesită tratament specific (de exemplu, fibrilația atrială – și necesitatea tratamentului anticoagulant). Poate apărea durerea retrosternală, care poate fi durere anginoasă și poate evolua către ischemie miocardică. În cazul persistenței uneia dintre simptomele descrise, este necesară prezentarea la medic.