Insuficiența cardiacă reprezintă incapacitatea inimii de a mai pompa suficient sânge catre organe, ceea ce înseamnă că nu mai este asigurat corespunzator cantitatea de oxigen . Această afecțiune poate afecta funcționarea tuturor organelor, care suferă din cauza distribuirii insuficiente a sângelui.
Există două tipuri principale de insuficiență cardiacă, clasificate în funcție de mecanismul prin care se produce:
- Insuficiență cardiacă sistolică: Afectează funcția de contractilitate cardiacă, iar inima nu reușește să pompeze suficient sânge .
- Insuficiență cardiacă diastolică: Afectează funcția de relaxare a inimii, ceea ce împiedică primirea suficientă de sânge de la plămâni .
Simptomatologia și stadiile insuficienței cardiace sunt clasificate din punct de vedere clinic astfel:
Clasificarea NYHA (New York Heart Association):
Clasa I: dispnee la eforturi mari.
Clasa II: dispnea la eforturi medii.
Clasa III: dispnea la eforturi mici.
Clasa IV: dispnea de repaus
Ca și manifestări clinice se pot descrie:
- Clasa I: Fără limitare a activității fizice, activitățile obișnuite nu cauzează oboseală severă, palpitații, lipsă de aer sau dificultăți în respirație.
- Clasa II: Ușoară limitare a activității fizice, fără simptome în repaus, dar activitățile obișnuite duc la apariția oboselii, a palpitațiilor, lipsei de aer sau a dificultății în respirație.
- Clasa III: Limitare importantă a activității fizice, fără simptome în repaus, dar cu apariția oboselii, a palpitațiilor, lipsei de aer sau a dificultății în respirație la cel mai mic efort .
- Clasa IV – simptome la repaos, respiratie grea, senzatie de fatigabiliate.
- Exista numeroase alte clasificari ale insuficientei cardiace
- După partea cardiacă afectată în mod dominant:
- Insuficiență cardiacă stângă: simptomele dominante sunt dispnee (sufocare) și fatigabilitate.
- Insuficiență cardiacă dreaptă: simptomele dominante sunt acumularea de fluid în ficat (hepatomegalie) și la nivelul membrelor inferioare (edeme).
- Insuficiență cardiacă globală: afectează atât partea stângă, cât și cea dreaptă a inimii.
- După modul de debut:
- Insuficiență cardiacă acută: edem pulmonar acut.
- Insuficiență cardiacă cronică: simptome persistente și de lungă durată.
- Este esențial să consultați un medic pentru evaluarea și gestionarea insuficienței cardiace, astfel încât să primiți recomandări personalizate și tratament adecvat
Desigur, insuficiența cardiacă bine tratată poate permite pacientului să efectueze călătorii, însă acestea sunt recomandate cu anumite precauții.Insuficiența cardiacă și călătoriile
Vă rugăm, luați în considerare câteva aspecte suplimentare pentru a avea o călătorie în siguranță. Senzația de căldură excesivă sau de frig determină un stres suplimentar asupra cordului. Dacă suferiți de insuficiență cardiacă, este de preferat să evitați țările cu temperaturi extreme și zonele cu înălțime de peste 2.000 de metri; la altitudini ridicate, nivelul de oxigen este mai redus, ceea ce poate provoca dispnee/sufocare. Asigurați-vă că aveți suficiente straturi de îmbrăcăminte și păstrați-vă mâinile și picioarele calde, deoarece acestea au tendința de a pierde căldura rapid. Frigul determină vasoconstricție, care duce la suprasolicitarea aparatului cardiovascular.
Climatul marin poate fi de asemenea solicitant din punct de vedere cardiovascular, necesită să aveți grijă să vă hidratați constant și corect, să nu vă expuneți la radiația solară între orele 10 și 16. Atenție, briza mării poate crea o falsă senzație de rece, astfel încât să nu sesizați radiațiile solare puternice, deshidratarea, așa că purtați o pălărie, ochelari protectori și aplicați cremă de protecție solară constant. Dacă călătoriți la temperaturi ridicate, asigurați-vă că purtați haine din material natural, subțiri, deschise la culoare, evitați băuturile cofeinizate sau alcoolice.
Călătoriile sunt posibile, dar e necesar să alegeți traseul în funcție de capacitatea de efort proprie, fără să simțiți că efectuați un efort mare. Pragul de efort la care trebuie să vă opriți este cel la care respirația este mai anevoioasă și nu mai puteți vorbi cu ușurință. Este recomandat să întrerupeți sau să reduceți intensitatea efortului până când vă stabilizați respirația și ritmul cardiac, după care puteți relua traseul. Alegeți destinații sigure, în zone populate și cu acces la ajutor medical; e recomandat să plecați însoțit în călătorie, având documentele medicale și tratament pentru toate zilele de călătorie la dumneavoastră.
Dacă călătoriți în străinătate, verificați dacă aveți asigurarea de călătorie potrivită. Este esențial să fiți acoperit în mod corespunzător, astfel încât declarați toate comorbiditățile din trecut și din prezent atunci când solicitați asigurarea.
Este recomandat să aveți mare grijă la consumul de sare, mai ales că veți ieși din rutina dumneavoastră, urmăriți consumul de lichide să fie unul potrivit și limitați consumul de alcool.
Pentru a-ți menține starea de sănătate în timpul călătoriilor, iată câteva sfaturi utile:
- Hidratarea: Asigură-te că bei suficientă apă, mai ales în timpul zborurilor, deoarece aerul din avion poate fi foarte uscat.
- Igiena: Spală-te pe mâini frecvent și folosește dezinfectant pentru mâini pentru a preveni infecțiile.
- Somnul: Încearcă să îți menții un program de somn regulat, chiar dacă fusul orar este diferit. Odihna adecvată este esențială pentru sănătatea ta.
- Protecția solară: Aplică cremă de protecție solară pentru a-ți proteja pielea de radiațiile UV, mai ales dacă petreci mult timp în aer liber.
- Alimentația: Consumă alimente sănătoase și evită mâncarea de la tarabe nesigure. Fructele și legumele proaspete sunt o alegere bună.
- Activitatea fizică: Fă mișcare regulat, chiar și în timpul călătoriilor. Plimbările scurte sau exercițiile ușoare te pot ajuta să te menții în formă.
- Asigurarea medicală: Verifică dacă ai o asigurare de călătorie adecvată care să acopere eventualele probleme de sănătate.
- Medicamentele: Ia cu tine medicamentele necesare și un kit de prim ajutor. Informează-te despre eventualele vaccinuri necesare pentru destinația ta.
