Palpitațiile sunt simțite ca bătăi regulate sau neregulate ale inimii, care pot avea ca durată câteva secunde, minute, ore sau zile. Le puteți simți în moduri diferite, cum ar fi ca pe niște bătăi neregulate, bătăi mai puternice ale inimii sau ca pe niște bătăi care survin după o pauză mai îndelungată, ca pe niște pulsații în regiunea precordială și la baza gâtului. Palpitațiile pot fi cauzate de dezechilibrele electrolitice, stres-adrenalină, băuturi psiho-stimulante, alcool, cafea, tutun, droguri, anemii, hipoglicemie (scăderea nivelului de zaharuri din sânge), boli endocrine, digestive (boala de reflux gastro-esofagian), medicamente și tulburările de anxietate.
Simptome asociate:
- durerea precordială,
- lipotimie/pierderea stării de conștiență,
- dispneea (dificultate la respirație),
- amețeli,
- cefalee,
- zgomote în urechi,
- vedere încețoșată,
- vărsături,
- anxietate, senzație de moarte iminentă (de exemplu în infarctul miocardic).
Investigațiile paraclinice: O investigație importantă care îl ajută pe medic să vă pună un diagnostic corect este EKG (electrocardiografia). EKG-ul stabilește tipul aritmiei. Însă un traseu EKG nu poate surprinde decât o durată scurtă de timp, de aceea se recomandă monitorizare Holter EKG pe 24 de ore. Există mai multe tipuri de aparate, în funcție de numărul de canale pe care se face înregistrarea, cea mai complexă înregistrare este aceea în care aparatul are electrozi care efectuează un EKG de 12 derivații.
De multe ori, însă, pentru a afla cauza, pe lângă această investigație, veți mai beneficia și de alte investigații pentru stabilirea cauzei palpitațiilor, cum ar fi investigații de laborator – hemoleucograma, sideremia, ionograma (Na, K, Ca total, Ca ionic, Mg), activitatea tiroidei (TSH, FT3, FT4, ATPO), prezența inflamației (VSH, fibrinogen, PCR), examene imagistice: radiologice, ecocardiografia, angio CT coronarian, angiografie coronariană, RMN cardiac.
Tratament: În funcție de cauza palpitațiilor se tratează fie contextul extracardiac care le-a determinat (patologie tiroidiană, anemie, febră, diselecrolitemie, deshidratare), fie substratul cardiac pentru care se efectuează ablație: fibrilație atrială, tahicardie paroxistică supraventriculară, aritmie extrasistolică ventriculară susținută, tahicardie ventriculară, etc. Tratamentul intervențional minim invaziv este efectuat de către medicul cardiolog cu supraspecializare în electrofiziologie și pacing.
Tratamentul medicamentos (betablocante, antiaritmice, etc.) se recomandă a fi administrat în paralel cu investigarea cauzei și înlăturarea acesteia.