Durerea toracică anterioară este unul dintre cele mai des întâlnite simptome, pentru care oamenii caută ajutor. Durerea toracică anterioară este un simptom foarte comun, mulți pacienți sunt conștienți de posibilitatea gravității și urgenței medicale și caută evaluarea medicală pentru simptome minime. Alți pacienți, ce pot avea boli asociate grave, minimalizează sau ignoră semnele. Percepția durerii (caracterul și severitatea) variază între indivizi, cât și între sexe.

Durerea toracică anterioară poate fi generată de diverse patologii, dar cele care pun viața în pericol sunt cele cardiace și pulmonare, pentru că acestea pot cauza probleme grave și pot fi o urgență medicală.

Durerea, apăsarea, încordarea sau disconfortul toracic poate fi un indicator important pentru o patologie cardiovasculară.

Ce investigații sunt necesare pentru durerea toracică?

Este necesară prezentarea la medic – medicul de familie, medicul specialist cardiolog, pneumolog sau la camera de gardă. Dacă pacientul se știe cu o patologie, este important ca el să cunoască posibilitatea de evoluție a acesteia.

• EKG este obligatoriu;
• Radiografia pulmonară;
• Analize de sânge – enzime cardiace, markeri inflamatori, hemoleucogramă etc.;
• Paleta de investigații depinde de cauza posibilă și este recomandată de medic.

Exemple de investigații:

• CT toracic – afectare pulmonară (pneumonie, tromboembolism pulmonar, pleurită, pericardită);
• Endoscopie digestivă – esofagită, ulcer gastric, hernie hiatală;
• Cauze cardiace – ecografie cardiacă, teste de stres (test de efort, angioCT coronarian, coronarografie, RMN cardiac, scintigrafie miocardică).

Durerea toracică de cauză cardiacă – ce patologii implică sistemul cardio-circulator?

Principalele patologii:

• Infarct miocardic – un blocaj al fluxului sanguin din arterele coronare către mușchiul inimii;
• Angină pectorală – durerea toracică cauzată de blocaje ale vaselor de sânge care hrănesc mușchiul cardiac;
• Pericardită – o inflamație a foiței care căptușește inima;
• Miocardită – o inflamație a mușchiului inimii;
• Cardiomiopatia – o afecțiune genetică a mușchiului cardiac;
• Disecția de aortă – o complicație a anevrismului de aortă, care implică o ruptură a aortei.

CARE ESTE TRATAMENTUL?

ÎN FUNCȚIE DE PATOLOGIE – tratamente complexe

• ORIGINE CARDIACĂ
  • HTA – MEDICAMENTE, TRATAMENT INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ, AL FACTORILOR DE RISC.
  • ISCHEMIE MIOCARDICĂ: medicamentos, intervențional (angioplastie cu stent), implantare de device – stimulator cardiac, resincronizare; CHIRURGICALĂ – BYPASS aorto-coronarian.
• Articulară – antialgice, antiinflamatoare.
• Pulmonară: pneumonii – antibiotic; pneumotorax – drenaj cu tuburi de dren.
• Digestivă – antiacide.
• Sindrom anxios-depresiv – anxiolitice, antidepresive.

PATOLOGIILE POT FI SIMULTANE!

PACIENTUL POATE AVEA MAI MULTE BOLI!

CEA MAI CORECTĂ ATITUDINE ESTE ACEEA DE PREZENTARE LA MEDIC!

MULTE PATOLOGII CARDIOVASCULARE AU PROGNOSTIC VITAL!

Cauzele gastrointestinale ale durerii toracice:

• Reflux gastroesofagian sau arsuri la stomac;
• Probleme de înghițire legate de tulburări ale esofagului;
• Hernie hiatală;
• Ulcer gastric;
• Calculi biliari;
• Inflamația vezicii biliare sau a pancreasului.

Cauze legate de plămâni ale durerii toracice:

• Pneumonie;
• Pleurezie (apă la plămâni);
• Bronșită virală;
• Pneumotorax;
• Embolie pulmonară;
• Spasm bronșic;
• Bronhospasm – apar frecvent la persoanele cu astm bronșic și tulburări conexe, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
• Tumori la nivelul plămânilor.

Cauze musculare sau osoase ale durerii toracice:

• Coaste rupte;
• Costocondrită – inflamarea cartilajului care leagă o coastă de stern;
• Dureri musculare (mialgii);
• Sindroame cronice de durere;
• Fracturi de compresie care provoacă presiune asupra unui nerv.

Alte cauze ale durerii toracice: Infecția Zona Zoster poate provoca dureri toracice. Acestea pot apărea de-a lungul spatelui sau pieptului înainte ca erupția să devină evidentă. De asemenea, o altă cauză a durerilor toracice sunt atacurile de panică.

Investigarea durerii toracice de către medic este cea mai corectă atitudine în favoarea pacientului.